vineri, 9 mai 2008

Andrei şi căruţul lui

Venind spre casă mai deunăzi mă ia la întrebări un necunoscut ,trăgând un căruţ mic plin cu boarfe:
-Tu mă crezi că nu aş da căruţu ăsta nici cu 500 dă euro?
-Măi omule,ce să-ţi zic,te cred,dacă ţi aşa mult la el.
Plec mai departe în drumul meu.În gând îmi apăreau fel de fel de întrebări : ce mă întreabă şi ăsta de căruţu lui ?o fi nebun?mie-mi plac nebunii!ce?dacă nu stai la ora 8 în faţa tembelizorului şi nu umpli conducte prin bloace eşti complet anormal?ce s-ar vedea dacă ar fi zidurile blocurilor de sticlă?nu cumva nişte nebuni etajaţi,telecomandaţi?
O voce piţigăiată ,venită de undeva din grădina din dreapta, mă sperie:
-Marş javra dracului,ordinară şi nespălată!Umbli prin gunoaie şi apoi te apropii de Bombonica mea?
Pesemne că un maidanez văzuse o căţeluşă dichisită,îngrijită,hrănită,alintată şi-l atrase, dorise să îi dea şi el măcar un miros sub coadă...
În spatele meu omul cu căruţu venea bolborosind.Mă opresc şi-l aştept,ca să mergem împreună pe acelaşi drum.
-Da de ce ţi tu atât de mult la căruţu ăsta,ce e aşa special la el,doar nu e din aur?
-Nu e din aur,da ce duc io cu el pot să zic că-i aur.Voi nici nu ştiţi ce aruncaţi la gunoi!Ia plasa asta în mână şi zi-mi aproximativ câte kile are?
-Vreo trei kile,nu mai mult.
-Trei kile de alamă,uită-te în plasă!Asta aruncaţi voi.E 8lei kilu.E de ajuns pe câteva zile,dacă vreau mai mult,caut mai mult dacă nu.nu.Acuma zi-mi mie cât dai tu pe un flacon de ăsta de bere?
-Cam 5lei e un flacon din ăsta,nu?
-Pentru tine,că io îl iau de la ţigani cu 2lei ,habar n-ai câte au ăştia de la magazine:salamuri,şunci,caşcavaluri...toate ambalate şi pe nici unul nu scrie că e expirat ci că 'a se consuma de preferinţă înainte de data' .Las că io nu am atâtea preferinţe,dar trăiesc ca un boier.Ascultă aici la Andrei,eu îs un om fericit şi liber,mie nimeni nu îmi dictează ce să fac.Am umblat prin mai multe ţări,dar nicăieri nu e ca şi aici.Sunt din Bacău,dar de 17 ani m-am mutat în Oradea.De aici am tot plecat şi m-am întors înapoi de mai multe ori,dar acum nu mai plec nicăieri.Deşi nu am buletin bun,mă cunosc sectoriştii şi mă lasă în pace.Am o căsuţă mai jos pe malul Crişului,iar dacă treci pe acolo şi întrebi de Andrei toată lumea o să-ţi zică despre mine numai vorbe bune.Eu nu fur,nu bat,dacă vrea careva să-l ajut pe acasă la vreo muncă,îl ajut şi mă plăteşte,mai umblu după alamă şi fier,iar în rest pescuiesc şi citesc din Biblie.Am şi televizor dar mai mult ascult emisiuni la radio.Sunt singur,atâta tot,nu mă prea bagă lumea în seamă,nu prea vorbeşte nimeni cu mine,iar de familie nu vreau să-ţi povestesc acuma,poate o să vi pe la mine într-o zi şi o să-ţi spun atunci.
-Bine,dacă tu zici nu te întreb,dar spune-mi,nu te-ai gândit să mergi la ţară,sunt acum atâtea case pustii şi oameni nevoiaşi,că ţi-ar da orice numai să-i ajuţi pe lânga casă,plus că e mult mai frumos decât aici şi acolo te ia lumea în seamă dacă eşti om la locu tău!?
-Anul trecut am fost la oi în satu Vânători şi cred că mă duc şi anu ăsta,vara.Am acolo pe unu cu moşie mare cu oi şi vaci,apoi când vine vara mă duc acolo să-l ajut,îmi place să merg ca cioban şi ştiu să cânt la fluier,pasc mai bine oile...io ţi-am zis: îs un om fericit şi fac numa ce-mi place,da n-am la cine să-i zic,de aia am intrat în vorbă cu tine...las că poate treci pe la mine într-o zi!
-Mi-a făcut plăcere măi Andrei şi las că o să trec pe la tine!Mă laşi să-ţi fac nişte poze cu căruţu tău iubit?
-Numa dacă îmi faci poză cu berile astea...
/