marți, 3 mai 2011

Colo-n vârvu dealului, la marjinea codrului, îi casa lotrului










 Ia auziţi cât de mândru le zâce din voce şi din frunză Mărioara din Holod, Bihor,  în înregistrarea din 1979 :




 Nu-i modru că ştiu cânta
Că-s vecină cu frunza
Nu-i modru că ştiu hori
Că-s vecină cu codrii
Şi i-am rupt codrului frunza
Şi mi-am scris doru pe ea,
Că mere doina legănată
Tăt cu codru împreunată.
Codrule în primăvară
Am să intru-n tine iară
Să rup frunza codrului
Să cânt doina dorului
Să rup frunza cea de fag
Să cânt la lume cu drag.

3 comentarii:

cristi spunea...

E cumva panoramal lipita din mai multe poze ? :)

Dan Suciu spunea...

nu Cristi, e doar taiata

Moni şi Cristi Davidovici spunea...

Ah, atunci unghiul larg al lentilei e vinovatul din cauza caruia ai prins atata intr-o poza :)