vineri, 12 septembrie 2008

Amu mi timpu dă umblatu






Amu mi timpu dă umblatu
Că’s vigan şi-s mare’n pasu
Mai încol mi-a fi urâtu
Şi-oi fi tăt mai adormitu.









Amu umblu pă potecă
Până nu să-ntunecă
Mai încol oi tăt şide
Altă treabă n-oi ave.









Oi şide şi-oi povesti
Cum am fost io sus p’în munţi
Să întâlnesc oamenii buni,
Să văd caii pe paşuni.




Că şi Dumniezău Alduitu
Vine p’aice când şi cându
Şi-şi mai şteargă lacrimăle
De Părinte supăratu.





Vine şi îmi scoate în cale,
Ca nana para dîn poale,
Câte-un bace rătăcitu
Ce doineşte-n taragotu.





Cântă doina cea cu dor
Cântă doina oilor
Că ‘nante erau cu miile
Amu dejaba cresc ierburile.




Apoi în fluier s-apucă si suflă
Da’ suflă cu jele multă
C-o rămas a nimarui
Cu dor de pruncuţii lui.