joi, 24 aprilie 2008

Din Hidişel prin Apateu la...Sititelec

- Bună zîua!fiţi bună şi spuneţi-mi în ce sat îs aci,ca m-am rătăcit?
- Apoi bună zîua!Îi Sititelec dragu mio,da dânde eşti tu?
- Din Oradea.Nu aveţi să-mi daţi olechiţă apă?
- Apoi că iastă dăstulă,du-te si ie-ţi d’acole dîn curti.
- Ioi bună fusă,pot si şed oleacă că’s obosît tare?
- Hai şezi aci pă laviţă şi te răsufli.Ia zi-mi cum de ai ajuns p’aci dinspre pădure?ce-ai făcut p’acol?
- Am ieşit să mă plimb cu bicicleta la aer curat şi să văd pădurea înfrunzită,că aşe dor mi-o fost de verdele aista crud.D’apoi dupa ce intrai în pădure nu trecu mult că si ţâşni o căprioară de langa mine,după putin timp alta si tăt aşe până când am fost vazută vreo zeci.Chiar aşe multe căprioare îs p’aice?
- Multi dară,batărşite tăt auzim că vin străini si tăt puşcă pe iele,apoi şi aiestea stau tăt pă lângă marjinea drumului îmi pari,că le tăt vedem cand mem dupa vreascuri.Îs mandre tari.
- Da,pe marginea drumului,că şi io tăt pă drum am venit şi am şi harta,da’ la un momentdat s-o auzit tropot tare şi m-am trezit că în faţa mea trece o ciurdă de căprioare şi capre cu un cerb nealcoş în frunte.M-am luat după ele entuziasmat cu bicicleta si m-am abătut de la drum,apoi d’acole încol n-am mai mărs bine si iaca-ma-i.De la 10 ceasuri îs tăt pă păduri,iară amu îi vre-o 8sara,baiu o fost ca m-am speriat oleacă când am văzut că tăt nu mai ies şi apa mi s-o gătat de pe la 4.Bine c-am ajuns aci amu,a veni un prieten cu maşina după mine.Cum ies la şosea?
- Dirept în ‘nante şi apoi la stanga.Tăt mă mir cum nu ţi ţâie frică dă şi umbli aşe dă unu sîngur pă padurile aiestea.Am crezut ca aieşte de la oraş să chem.Bine că ai văzut capre dară că văd că tare ţi le plac.Vulpi n-ai văzut că o fost una p’aci asară de-mi luă o ghină?
- Văzut-am două,mândre si ele.Nu mă chem si mă preumblu că,vedeti dumneavoastă,noi tăţi ăştia de la oraş tăt de la sate ne tragem,numa uităm mulţi de unde am plecat,asa ca io’s obişnuit pă păduri,că doară de prunc mic meream cu porcii,de dimineaţa până seara,ca sa mânce jir,aci,oleacă mai sus,lângă Şoimi,în Ursad.Trebuie sa ma duc tanti.Rămâneţi cu bine si mulţam păntru apă!
- Dute pruncu mio,şi nu ti prindă noaptea p’aci.Dumnezo îţi ajute şi mai treci p’aci dacă aşe mult îţi place!
- Mai trec,numa să-mi iau busolă şi nu mă mai pierd.Să aveţi un Paşte fericit!La revedere!
- O-i ave,numa dacă or veni pruncii p’acasă dîn străinătăţuri!Drum bun şi ai pruncu mio!
/
/
/
/
/
/
/
/
/
/
/
/
/
/
/
/
/
/
/
/
/

3 comentarii:

Nicu S. spunea...

Am ajuns si eu in ... Sititelec,
un plai rupt din Rai, si oameni cu un grai placut, cald, zestre de la stramosi ...
Paste luminat si sarbatori fericite!

Dan Suciu spunea...

Ce-mi pare rau e ca nu pot sa-i pozez pe oamenii astia,privirea lor senina...dar poate ca e mai bine...ii pastrez in gand si nu distrug momente.Parca-i vad acum in minte cum stau pe lavita,gatiti,fericiti,bucurandu-se de soare si sarbatoare,povestind fiecare de copiii si nepotii lor ca de averea cea mai de pret.
Sa va bucurati de Invierea lui Hristos alaturi de cei dragi,la un vin bun si vorbe calde!Hristos a inviat!

Dan spunea...

Hehe... faine pozele :)
am dat şi eu bună ziua cu o vulpe...
http://throughlifelightandlens.blogspot.com/2008/06/jacul-romnesc-iii-fragments.html